Identitati

 

 Emisiuni realizate de Cleopatra Lorinţiu la TVR2 2013-2017 (Identităţi)
Bucureştiul sefard. invitat prof.dr. Felicia Waldman.
O incursiune în lumea şi poveştile evreilor sefarzi din România.Premiera TVR2 ,8 februarie 2017

Cleopatra Lorintiu si Felicia Waldman .Filmari pentru “Bucureştiul sefard” ianuarie 2017

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-535075

Rememorări necesare – 19 decembrie 2016

În anul în care România deţine preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru memoria Holocaustului şi pe umerii Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din Romînia „Elie Wiesel” apasă, evident o responsabilitate tot mai mare. Principala temă de dezbatere este fireşte lupta împotriva antisemitismului care din păcate încă îşi mai face simţită prezenţa în unele state europene.Dar temele sunt complexe,ele implică deopotrivă responsabilitate istorică şi cunoaştere aprofundată.

Un dialog cu prof.dr. Alexandru Florian, directorul INH, Elie Wiesel

Imagine de Maximilian Tomozei în filmul “Rememorări necesare” de Cleopatra Lorintiu cu dr.Alexandru Florian, Directorul Institutului Elie Wiesel

Memorial de la Shoah Paris by Maximilian Tomozei film despre Institutul Elie Wiesel TVRhttp://www.tomozei.com/

captura-ecran-450captura-ecran-448

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-518744

Europeana Eniko Szilagyi,5 decembrie 2016 TVR2

Există întîlniri care te marchează şi pe care le porţi toată viaţa în suflet. Asta a fost întâlnirea mea cu Eniko: o actriţă de teatru excepţională, o prezenţă superbă în filmul românesc, o voce aparte care se afirmă acum pe scenele de concert din Franţa, Belgia, Germania,Ungaria . Reîntâlnirea cu ea pentru emisiunea aceasta, filmată pe acoperişul clădirii Televiziunii Române la sfîrşitul toamnei anului 2016,într-o zi însorită, e o călătorie printre amintiri comune. Ea o readuce în memoria publicului pe Eniko Szilagy, Mona din “Steaua fără lume ” de Mihail Sebastian , aşa cum e astăzi când cântă  pe importante scene europene.( imagine Bucureşti C.Glodeală; imagine Paris :Maximilian Tomozeihttp://www.tomozei.com/

Eniko Szilagyi et Cleopatra Lorintiu, Paris 2012 , rue Bonaparte. Photo by bernard Brumberg.

Cleopatra lorintiu ,Eniko Szilagyi in timpul filmarilor Bucarest november 2016

Cleopatra Lorintiu ,Eniko Szilagyi in timpul filmarilor Bucarest november 2016

captura-ecran-430http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-515577

 

cu-uca

După filmări. Sinagoga din Bistriţa. Mihaela Ţărmure, Deac Fredi ,Cleopatra Lorinţiu. octombrie 2016

Bistriţa,Poarta Transilvaniei(episodul2).

31 octombrie 2016(data difuzării premierei)pe Tvr2

De astă dată poveşti adevărate ale istoriei comunităţii evreieşti din oraş şi noul timp al Sinagogii din oraş , loc al artelor şi al rememorărilor ( prin bunul gust al Societaţii de Concerte Bistriţa).Participă Gavril Ţărmure,  Klezmer din Cluj Napoca dar şi imagini din partea Palatului Culturii din Bistriţa de la Oktoberfest din acest an./ imagine Viorel Nicolau, Gigi Puica şi Maximilian Tomozei (pentru Cimitirul evreiesc Bistriţa) http://www.tomozei.com/

 

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-503424

 

SInagoga din Bistriţa

Sinagoga din Bistriţa

Cimitirul evreiesc din Bistrita

Cimitirul evreiesc din Bistrita. Cleopatra Lorinţiu şi Fredi Deac, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa.Fotografie de Maximilian Tomozeihttp://www.tomozei.com/

 

 

 

 

 

Dreptul la amintire. premieră TVR2 29 iulie ora 14,30http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-460849

Dreptul la amintire T.Roth C.Lorintiu

Cleopatra Lorintiu si Tiberiu Roth

 

 

Înţelegerea trecutului, asumarea responsabilităţilor, clarificări şi descinderi în rememorare – toate acestea pot susţine combaterea antisemitismului aşa încât noile generaţii să cunoască erorile istoriei şi să nu le repete.

Cleopatra Lorintiu dans le film "Le droit d'avoir des souvenirs "29 juin 2016

Cleopatra Lorintiu dans le film “Le droit d’avoir des souvenirs “29 juin 2016

Maximilian Katz in emisiunea Dreptul la amintire

 

 

 

 

 

 

 

 

dr. Nathan Brumberg, (1906,Cernowitz-1962, Paris)medecinRoumain Juif Francais,President des Bucoviniens a Paris apres la guerre .

dr. Nathan Brumberg, (1906,Cernowitz-1962, Paris)medecinRoumain Juif Francais,President des Bucoviniens a Paris apres la deuxieme  guerre mondiale.Combatant dans la Resistence Francaise.

 

 

 

“Pornisem pe urmele unui adevărat personaj, sursă de inspiraţie pentru un posibil film sau roman. Tânărul Nathhan Brumberg, pornit din Cernăuţi, medic român evreu, ajuns la Paris prin 1927 şi care a reprezentat acolo prin chiar personalitatea sa un magnet pentru bucovinenii care fugeau dintr-o Europă de est damnată de pogromuri şi nedreptăţi.

Căutam drumurile, întîlnirile şi dovezile forţei acestui personaj cernăuţean în casa căruia , la Villpente într-o suburbie pariziană a făcut halta vreme de zile, nopţi uneori chiar săptămâni, zeci şi zeci de familii plecate din est si căutând drumul spre scăpare.

Recompensat cu un certificat de Rezistent de către Republica franceză, Nathan Brumberg îşi ajutase prietenii, români evrei, cu o tenacitate şi un altruism care impresionaseră. Pe urmele lui am ajuns şi la memorialul Shoahului, unde, o recentă expoziţie “Après la Shoah. Rescapés, réfugiés, survivants, 1944-1947″se constituie într-un uriaş fond de memorie pentru cei reveniţi, scăpaţi din lagare, întorşi . Care a fost viaţa acestor oameni ?

Asta m-a făcut să mă gândesc brusc : Oare noi, în românii, ştim ce s-a petrecut după Holocaust, după 1945, cu cei scăpaţi, reveniţi din lagărele de exterminare, despre cei care reuşeau să revină la lumină, la viaţă, sa iasă din ascunzători, să-şi redobândească unele drepturi ?” 

100 de ani de dadaism :

Vezi emisiunea Dadaism 100

Dadaism 100, 27 aprilie 2016, TVR2 partea 1

cu dr. Erwin Kessler, curatorul Expozitiei de la Arcub Bucureşti

Dadaismul, curent artistic nonconformist şi anarhic a apărut după primul război mondial a marcat definitiv istoria culturii.Numele său este legat de Tristan Tzara – acesta era de fapt pseudonimul său literar, numele real fiind Samuel Rosenstock şi s-a născut la 16 aprilie 1896, la Moineşti, lângă Iaşi, într-o familie cu origini evreieşti.

filmand cu geo tuică

Cleopatra Lorintiu la filmări cu operatorul Geo Tuica ARCUB 2016.Expoziţia DADA.TZARA.ETC din Bucureşti.

Aniversăm 100 de ani ani de DADA şi în multitudinea de manifestări, expoziţia de la Centrul ARCUB , prin curatorul ei Erwin Kessler este un punct de plecare pentru această privire înapoi spre uimitoarea, nonconformista sau pe alocuri scandaloasa aventură dadaistă.Actul întâi al dadaismului, aşa cum ni-l înfăţişează şi expoziţia bucureşteană care marchează centenarul dadaist, se consumase la Zurich , acum aventura avea să continue în Franţa.

Tzara ataca Parisul cu aceeaşi frenezie nestăvilită şi cu acelaşi aplomb.Întreaga viaţă şi-a cultivat imaginea de „promotor al dadaismului” sau, cum ar spune unii din exegeţii neândurători, de perturbator cultural profesionist.(Imagini filmate la Paris, în Montmartre şi la Casa Tzara de Maximilian Tomozei http://www.tomozei.com/

 

 

 

 

Dadaism II.Cu participarea criticului şi istoricului literar Paul Cernat.8iunie 2018, in emisiunea Identităţi,tvr2

Montmartre Maison Tristan TZARA by Maximilian Tomozeihttp://www.tomozei.com/

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-454199

Cleopatra Lorintiu si Paul Cernat in docuemntarul Dadaism (partea a doua ) 8 iunie 2016 TVR2

Cleopatra Lorintiu si Paul Cernat în documentarul “Dadaism 100” (partea a doua ) 8 iunie 2016 TVR2

DADAISM100.Erwin Kessler si Cleopatra Lorintiu la expo ARCUB, DADA TZARA.etc. 2016

DADAISM100.Erwin Kessler si Cleopatra Lorintiu la expo ARCUB, DADA TZARA.etc. 2016

cu magda 17 feb

Magda Stroe, Drept între popoare şi Cleopatra Lorintiu, in emisiunea “Prietena mea, Hanna”.

 

 

 

 

 

 

 

 

Prietena mea, Hanna” o emisiune cu Magdalena Stroe, Drept între popoare.20 aprilie 2016, TVR2, ora 14.30

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-437448

În timpul ocupaţiei naziste, adolescenta Magdalena Stroe, asumându-şi toate riscurile, inclusiv cel al executării, îi dă actele ei de identitate prietenei ei evreice, Hanna,pentru a o scăpa de deportarea spre lagărele morţii. Hanna trăieşte şi în ziua de azi, datorându-şi viaţa prietenei ei din România. Profesoara de filozofie Magdalena Stroe este omagiată de Yad Vashem care i-a acordat în 2003 Titlul de Drept al Poporului Român. O poveste despre umanism, altruism şi prietenie .

(imagini de la memorial de la Shoah şi Le Mémorial des Martyrs de la Déportation est un monument parisien dédié au souvenir de l’ensemble des déportés de France entre 1941 et 1944 situé sur l’île de la Cité à Paris.

 “EA era Marea. “amintindu-ne de Nina Cassian. (1924-2014) Cu participarea scriitoarei Carmen Firan.(New York)Premieră TVR2 ,Emisiunea Identităţi,  27 Ianuarie 2016.

“Sunt poeţi care rămân o poveste .Biografia Ninei Cassian a însoţit secolul.Născută la Galaţi într-o familie evreiască – ,tatăl ei Cassian Mătăsaru era un traducător cunoscut-, Nina Cassian a avut o biografie densă, tumultuoasă şi o operă pe măsură.

cleopatra Lorintiu şi Carmen Firan la TVR 27 ianuarie 2016

cleopatra Lorintiu şi Carmen Firan la TVR 27 ianuarie 2016

Captură ecran (124)A fost pe rând o tânără frenetică de stânga , o poetă nonconformistă sub ochiul cenzurii dictaturii, o susţinătoare a dizidenţei, o exilată, o persoană care a luat totul de la capăt pe pământ american, o poetă omagiată şi elogiată la scară internaţională. Rememorând întîmplări şi dialoguri cu Nina Cassian , scriitoarea Carmen Firan ne-o readuce în observaţii fine şi nuanţate, în spectacolul literaturii, în litera muncită a cărţii şi în frumuseţea profundă a dialogului dintre două scriitoare de vocaţie”..

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-411668Ea era Marea

jaffa

Cleopatra Lorintiu, Jaffa,17 ianuarie2016. Filmând pentru “Poveşti întreţesute”.

cu sybil

La Biblioteca Shafran din Bucureşti, Cleopatra Lorinţiu şi Sybill Benun, ianuarie 2016.

Poveşti întreţesute I.( O vizită la Biblioteca Shafran, în compania Irinei Airinei şi a doamnei Sybill Benun ; autori israelieni de limbă română de la Tel Aviv : G.Mosari, Maayana Shenar,Hedi Simon şi editorul Dragoş Nelersa,directorul Editurii Familia )22 Februarie 2016TVR2.

Drumul prin Jaffo sau Jaffa cum ştiam noi mai de demult de pe foiţele subţiri care înveleau portocalele copilăriei , împreună cu Dragoş Nelersa a fost un fel de călătorie iniţiatică: prin unul din cele mai bătrâne porturi din lume stăpânit pe rând de atâtea popoare, noi ne-am gândit la ideea de convieţuire şi de respect.Intransigenţa unora, lipsa de toleranţă a unei epoci care a marcat şi România, de ce să n-o recunoaştem, necazurile şi nedreptăţile i-au împrăştiat pe evrei prin lume sau i-au adunat în Israel. Privind înapoi fără mânie şi doar cu dorinţa de a nu uita , aşa sunt scrise cărţile lor care bat şi ele din două aripi…”

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-420107

cu ada shaulov

In studioul TVR.Ada Shaulov Enghelberg şi Cleopatra Lorinţiu, emisiunea Poveşti întreţesute .Dublu”eu”.premieră2 martie2016

 

Poveşti întreţesute.Partea a doua. Dublu”eu”, cu Ada Shaulov Enghelberg .premieră 2 martie 2016 ,TVR2

http://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-421846

 

 

 

 

 

 

 

“Mai presus de orice, adevărul” o emisiune cu scriitorul şi editorul Teşu Solomovicihttp://www.tvrplus.ro//editie-cultura-minoritatilor-506569

7 noiembrie 2016 TVR2cleopatra-lorintiu-tesu-solomovici

Mai presus de orice, adevărul „ Alergând după adevăr până la cei 83 de ani ai săi domnul Teşu Solomovici a reuşit să deranjeze multă lume! Cărţile scrise sau editate de dumnealui ne privesc însă drept în faţă. Ele sunt acte de curaj, de restituire, de punere în pagină a realităţii. Îşi povesteşte viaţa cu limpezime şi obiectivitate, îşi prezintă cărţile cu pasiune.Printre ele,trei restituiri legate de Mihail Sebastian stau mărturie.Publicistica lui Mihail Sebastian, adunată cu grijă şi restituită cu devotament”.

 

cu bela la casa eliad

Managerul cultural Bela Krizbai si Cleopatra Lorintiu, dialog la Casa Eliad – Casa ARTELOR, sector 3 Bucureşti.

Acolo unde înfloresc vise, Casa Artelor. 30 Martie 2016 TVR2( participă Bela Krizbai, manager cultural, Alice Barb, regizoare, director al Centrului Casa Artelor, sector 3 Bucureşti, Irina Airinei Vasile. Imagini de la aniversarea artistei plastice Medi Dinu Vecsler, la cei 106 ani cu participarea criticului de artă Luiza Barcan, curator al expoziţiei.La Casa Eliad cu Bela Krisbai

 

 

 

 

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-430683

Nuanţele îmbogăţesc oraşul.Bucureştiul străzilor(premieră noiembrie 2015)

eu cu echipa la palatul şutu

La filmări pentru documentarul” Bucureştiul străzilor”, la Palatul Şuţu.

Cleo si Irina

Cleopatra Lorinţiu şi Irina Airinei, două poete în cătarea unul film documentar :Bucureştiul străzilor,2015

 

 

 

invitaţi :dr.Irina Airinei şi Sorin Borduşanu.“Străzile bucureştene au fost vreme de secole într-un fel pitoresc, poate chiar pestriţ, oglinda spiritului multietnic al oraşului.Lumea bucureşteană era amestecată, plină de nuanţe, un călător al vremii, Raoul Perrin descria acest mozaic uman de pe străzile negustoreşti .”

afis-ziua-culturii-nationale-2016-web

afiş icr ziua culturii naţionale Tel Aviv. proiecţia documentarului “Bucureştiul străzilor” ,în prezenţa Irinei Airinei şi Cleopatrei Lorinţiu,17 ianuarie 2016.(Israel)Asociaţia Scriitorilor israelieni de limbă română.

Sunt de toate neamurile,valahi,moldoveni,turci,rumelieni,bulgari, sârbi,bosnicaci, greci, armeni,ruşi,oameni veiniţi din Crimeea,Basarabia, transilvania, unguri, italieni, germani şi mai ales evrei.”Un alt călător, De Giers zicea că la Bucureşti a întîlnit toate neamurile din Occident şi din orient în vestimintele cele mai pestriţe fiind uluit de varietatea costumelor. Astăzi, o carte semnată de Irina Airinei şi Sorin Borduşanu şi prefaţată de Adrian Majuru are această frumoasă ambiţie de-a descrie, de-a decripta şi de-a ne purta prin patrimoniul toponimic bucureşean.” “emisiune proiectată la Tel Aviv , 17 ianuarie 2016 , la Asociaţia Scriitorilor Israelieni de limbă română, preşedinte G.Mosari, directorul Editurii Familia, Dragoş Nelersa).

Bucureştiul străzilor. o emisiune de Cleopatra Lorinţiu

Bucureştiul străzilor.Cu Irina Airinei şi Sorin Borduşanu( emisiunea Identităţi, Cultura minorităţilor pentru TVR2)

.https://www.youtube.com/watch?v=-BqtqadL1Ug

cu doamna Adina NANU

Cleopatra Lorinţiu la filmări, alături de marea doamnă a costumului, prof.univ.ADINA NANU, acasă la domnia sa ,octombrie 2015

 

 

 

 

 

 

 

Amprenta costumului.

Invitat:prof.univ.Adina Nanu (premiera 14 decembrie 2015)http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-398903

Adina Nanu (4 august 1927, București) este un critic și istoric de artă român, autoarea singurei cărți de istorie a costumului din România.

invitati acasa la doamna adina nanu

Cleopatra Lorinţiu, filmări acasă la doamna profesoară Adina NANU , marea maestră a Istoriei costumului.octombrie 2015, Bucureşti

“Doamna profesoară Adina Nanu, critic şi istoric de artă, autoarea monumentalei istorii a costumului din România este în sine un bun naţional, o instituţie, o valoare recunoscută unanim.Alături de dumneaei ne-am aventurat şi noi într-o călătorie prin povestea costumului punând un accent pe nuanţele costumului minorităţilor naţionale de le noi.O poveste complexă şi paradoxală: pe de o parte, costumul accentuează diferenţa, identitatea.Pe de altă parte sunt posibile influenţele, transferurile, aluziile simbolice într-o simfonie a obiectelor, formelor şi culturilor deopotrivă interesantă şi cuceritoare.”

1.Alteritate. Revista Secolul 21. O întîlnire cu Alina Ledeanu, directorul revistei. O evocare Ştefan Augustin Doinaş.(partea I-a)

Partea întâia. Alteritate. Secolul 21.

Totul a pornit de la gândul Alinei Ledeanu de a aduce un omagiu scriitorului Ştefan Augustin Doinaş, deschiderii sale culturale, ideatice, spiritului de toleranţă şi confraternitate care i-au guvernat opera şi activitatea.Totul a început cu o întîlnire în generosul spaţiu al Casei Ion Mincu şi de la o călătorie în timp : între amintiri, în povestea unui film de televiziune dar mai ales în povestea importantă a unei fundaţii culturale, întemeiată pe respectarea valorilor, a construcţiei identitare, a conceptului de alteritate. 

Au fost alături de noi mărturiile scrise ale câtorva decenii de trudă literară, căci orice iubitor de artă şi literatură nu are în raftul bibliotecii celebra revistă Secolul XX devenită mai apoi, fireşte la clipa săriturii dintre milenii, secolul 21?

24 iunie 2015, TVR2 in emisiunea Identităţi .

In timpul filmărilor pentru emisiunea Alteritate.Secolul 21. Alina Ledeanu si Cleopatra Lorintiu, la Casa Ion Mincu, sediul ordinului Arhitecţilor din România.

In timpul filmărilor pentru emisiunea Alteritate.Secolul 21. Alina Ledeanu si Cleopatra Lorintiu, la Casa Ion Mincu, sediul Ordinului Arhitecţilor din România.

2.Alteritate. Revista Secolul 21(partea a doua,29 iunie 2015 TVR2 ora 14,30)

doinaş

Ştefan Augustin Doinaş în filmul Excelenţa în cultură de Cleopatra Lorinţiu

Alături de doamna Alina Ledeanu, redactorul şef al reputatei reviste secolul 21 am evocat întâmplări şi atmosfera din deja istorica redacţie, situată vreme de câteva bune zeci de ani in fostul sediu al casei Scriitorilor , Casa Monteoru ,locul in care scriitorii s-au grupat , s-au întâlnit şi s-au considerat de-ai casei vreme îndelungată.Cum s-ar zice şi cafeneaua literară a unei jumătăţi de deceniu.Numărul din revista Secolul 21 intitulat Alteritate impune prin profunzimea analizelor.

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-348346

 

Captură ecran (50)

Jean Chrissoveloni şi Cleopatra Lorinţiu, în timpul filmărilor pentru documentarul “Destinul familiei Chrissoveloni” aprilie 2015 ,strada Lipscani, Bucureşti.

3-4.Destinul Familiei Chrissoveloni, partea a doua . 29 aprilie 2015 TVR2https://www.youtube.com/watch?v=bjSf97MQTsE

Destinul Familiei Chrissoveloni de Cleopatra Lorinţiu.Cu participarea domnului Jean Chrissoveloni.23 martie 2015 TVR2 în emisiunea Identităţi, Cultura minorităţilor.Captură ecran (83)

Destinul Familiei Chrissoveloni ,partea I-a( filmări în Casa Chrissoveloni, strada Lipscani,Bucureşti )https://www.youtube.com/watch?v=V3kHhp8Hc3U

Destinul familiei Chrissoveloni  partea I-a

5.Pe urmele grecilor prahoveni, la vremea macilor în floare .

Călătorind în trecut, parcă timpul se comprimă. Faptele, întinse adeseori pe sute de ani, se condensează.Nume şi întîmplări se adaugă, şi din noianul de realitate rămân parcă nişte unde energetice. Cam aşa se întâmplă şi cu vieţile noastre. Apoi vine rândul istoricilor, al istoriografilor, al povestitorilor, amintitorilor, scriitorilor să extragă sensuri, enunţuri de fapte şi serii de date, esenţe.

Prinţesa Alexandra caragea şi Cleopatra Lorinţiu 1996

Alexandra Caragea şi Cleopatra Lorinţiu 1996 filmări la Muzeul Antipa unde există colecţia de fluturi Aristide Caragea

la filmare hanul lui manuc

Georgeta Filitti şi Cleopatra Lorinţiu în timpul filmărilor aprilie 2014 ,Hanul lui Manuc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Viaţa şi faptele grecilor ajunşi pe meleagurile prahovenilor ar avea nevoie de multe desluşiri şi de multe poveşti. Aceasta e doar una din ele iar noi ne-am oprit de astă dată prin câteva locuri ,ca într-un pelerinaj. A fost unul de vară, însemnat de mierosul ierbii şi de macii roşii care stropeau cu foc peisajul. Şi a început cu o carte, publicată prin grija şi generozitatea Comunităţii Elene. Drumul prahovean, noi l-am parcurs însoţiţi de autor, profesorul de istorie Constantin Petrescu Redi care a adunat ani de zile fişe de date şi informaţii încercând o sistematizare.

5 ianuarie 2015, ora 14,30 TVR2

imaginea: Viorel Nicolau.Cu participarea prof. C.Petrescu Redi şi imagini de arhivă cu prinţesa Alexandra Caragea .

6.Bucureştiul grecesc . Invitat :istoric Georgeta Filitti.20 0ctombrie 2014 TVR2(Filmare realizată la Hanul lui Manuc.2014)

De la începuturi Bucureştiul a avut legătura sa profundă cu spiritul grecesc.De la prima atestare din hrisovul domnului Vlad Ţepeş cea din 20 septembrie 1459 ,prin care se confirmau proprietăţile unor negistori scutindu-i de dări şi slujbe. Cîţi oare dintre aceia erau greci ?… Grecii ce-şi ridicaseră biserică prin banul Ghiorma la 1565,închinată mai apoi mânăstirii din Pogoniana Epirului ,refăcută de negustori greci, repictată de la 1714 de Eftimie din Dipalitsca ,arhiepiscop de Pogoniana, dărâmată mai apoi pe la 1871.”

bucuresti.coperta

Bucureştiul a fost pentru greci o destinaţie importantă, râvnită, destinaţia unor posibile căi de afirmare. Iar mărturiile care atestă rolul lor în viaţa politcă, socială şi culturală a urbei, de la cele 2000 de manuscrise greceşti adăpostite de Biblioteca Academiei până la semnele vizibile din oraş biserici, aşezăminte de binefacere, imobile şi palate dăinuie în oraş sau în memoria lui colectivă, afectivă. Albumul datorat redutabilului istoric Georgeta Filitti este o adevărată incursiune prin această lume fascinantă, în care români şi greci au scris împreună pagini memorabile de istorie

premiera 5 ianuarie 2015 , TVR2

.http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-272698

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-296136

 7.Bistriţa,Poarta Transilvaniei .Bistriţa, oraş multietnic. O incursiunea în specificul acestui burg, o privire aparte acordată comunităţii evreieşti din oraş. Comemorări dureroase. 21 ianuarie 2015 ,TVR2Bistrita Cleopatra Lorintiu prezentand Poarta Transilvaniei

Cu participarea lui Fredi Deac(Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa), Thomas Hartig (Preşedintele Forumului german din Bistriţa).

Acest burg a fost întemeiat de coloniştii saşi, cărora regele Ungariei Bela al IV-lea le oferise privilegii largi în ţinutul românesc al Transilvaniei.

Colonizarea masivă s-a realizat însă abia în secolul al XIIIlea când au sosit cei mai ulţi dintre coloniştii germani : ei venea se pare din ducatul Luxemburgului, de pe Valea Moeselei din Flandra si din Saxonia.Opiniile despre atestările documentare sunt multe şi adeseori contradictorii.

Prima mențiune a localității datează din anul 1241 când codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările distruse de către mongoli și „oppidum Nosa” numele dat de către coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița.

Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce, Bystriche).

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-300212

8.Tragicul nostru Ulise

O rememorare, fie ea și sumară sau subiectivă, a vieții si operei scriitorului B.Fundoianu alias Benjamin Fondane( 1989,Iași-1944,Aushwitz),critic,poet și filozof franco-român de etnie evreiască,este înainte de toate, o datorie de memorie. Emisiunea “Tragicul nostru Ulise”( B.Fundoianu-Benjamin Fondane) ” este punctată de observațiile pertinente ale criticului literar MirceaMartin . Ochiul camerei ne plaseaza în locurile pariziene unde a trăit și creat poetul , în rue de Saint-Peres, rue Monge,rue Jacob și rue Rollin, ajungând până la Drancy, localitatea care reprezenta lagarul de triere a miilor de nevinovați trimiși spre abatoarele morții . Fragmente de reflecții, emoții, imagini și frânturi de poeme,contureaza o rememorare așezată sub semnul nevoii imperioase de neuitare.documentar, prezentat în seria Identități, premiera difuzată în 8 februarie 2012 , TVRCultural,ora 16,45durata 30 min,producători I.Ciobanu și I.Costache, imaginea Andrei Coruț,montajul Alin Caravia.Tragicul nostru Ulise. Benjamin Fondane

 

Film distins cu Premiu pentru portret cinematografic la Festivalul International de film documentar Dokument Art editia XVIPitesti 29 septembrie 2012

9.Educaţia, o vocaţie (partea I si partea a doua). cu participarea prof. Ervin Yussein, International School Bucharest, director Reza Karaghâz şi Yilman Ramazan,Preşedintele Senatului Universităţii Lumina, Ragâp Gurckel .

10.Educaţia o vocaţie,II

educaţia o vocaţie Educaţia, o vocaţie

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-187807

11.O lumină suplimentară . Nuanțele sociologice. Invitat prof.univ. dr. Vasile Burtea Contribuțiile prof.univ. dr Vasile Burtea la cunoașterea sociologică a minorității rome sunt remarcabile. Sociolog, economist, universitar, el s-a remarcat prin capacitatea de nuanțare a asistenței sociale a grupurilor defavorizate sau cu risc de discriminare. Protagonistul acestui documentar aruncă azi o lumină suplimentară asupra unor teme controversate și face o pledoarie tulburătoare despre demnitatea asumării apartenenței etnice și pentru șansele acordate unei reale integrări a populației rome. „Dincolo de litera cursului, dincolo de competenta carieră profesională, dincolo de imaginea creată de ziare reviste și televiziuni , ce ne învață de fapt protagonistul acestei scurte pelicule? Că demnitatea este o valoare constantă, că explicând și afirmându-ți diferența nu refuzi integrarea ci poți să te subsumezi unui ideal , să fii parte constantă din el .Că diversitatea este îmbogățire de fapt și că acceptând-o vom fi noi înșiși mai bogați, mai interesanți, mai plini de viață la urma urmelor.„ difuzare în emisiunea Identități, 2 mai 2012 TVR Cultural,3 mai,4 mai 2012.

12.Puterea dialogului sau ”Perle de înțelepciune” de Fethullah Gulen (2011)

Exista idei care pot declanșa solidarități, uneori atemporale și dincolo de frontierele spațiului geografic . Care pot declanșa atitudini fata de viață, ce pot fi solul germinativ, aproape miraculos al binelui. Într-o lume a contradicțiior în care prea adeseori domnește confuzia în aprecierea valorilor reale, iată că opera unui gânditor, filozof, scriitor ca Fetullah Gulen ajunge sa fie o sursă inspiratoare.El este un artizan al dialogului interreligios ,al spiritului de toleranța și înțelegere iar opera sa ajunge să fie catalizator de realitate. Inclusiv în rândul celor care prin voia sorții trăiesc astazi pe meleaguri românești. Firul de legatură dintre acești reprezentanți ai comunitătii turcilor din România este încrederea în educație, ca singur mijloc de a lumina masele, comunitațile.În acest sens este evocată personalitatea scriitorului, filozofului și gânditorului Fethullah Gulen, recunoscut în Turcia dar și în lumea întreagă drept un apărător fervent al ideii de toleranță și înțelegere .Autor a numeroase cărti supranumite << Perle de înțelepciune >> publicate și in traducere românească, Gulen crede că drumul spre dreptate este deschis tuturor dar că accesul la acest drum ține de o educație adecvată universală.El a încurajat întotdeauna liderii comunităților și oamenii de afaceri, să sprijine educația, dialogul intercultural, știința și promovarea valorilor umaniste.O abordare pașnică a vieții,o combatere a terorismului și exceselor războinice, o necesitate de a-l cunoaște pe celălalt chiar dacă celălalt este diferit,toate acestea fac din Fethullah Gulen un important punct de legatură în comunicarea religioasă, prin depășirea unui anume reducționism .Principala idee a acestui documentar este cea legată de concentrarea eforturilor din comunitatea turcă pentru stabilirea unui dialog între oameni care au diferite ideologii, culturi și religii.O aură umanistă inspiratoare însoțeste litera scrisă de acest gânditor ; participă la documentar sociologul turc Ahmet Ecirli, președinte al Fundației Tuna din România, Omer Susli, Mustafa Erdogan(oamnei de afaceri din București) prof.univ.Emilian Dobrescu, dr. cercetator Codrin Scutaru de la Institutul pentru Calitatea vietii de pe lângă Academia Română.

13.In amintirea lui Manole Filitti. Evocare realizată cu parrticiparea soţiei sale, dr.în istorie Georgeta Filitti şi Alexandru Paleologu(arhiva).

17 martie 2014, 4 august 2014.http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-252057

Prezentat  şi în selecţia finală a festivalului Internaţional de film documentar Dokart

http://dokumentarts.ro/portfolio/manole-filitti-cleopatra-lorintiu-25-tvr-romania-2013/

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-296136

În amintirea lui Manole Filitti

http://www.tvrplus.ro/editie-cultura-minoritatilor-247384

14.Chemarea muezinului.O incursiune în fascinanta lume dobrogeană. Prin moscheile din Constanţa şi Mangalia. imaginea Geo Tuică. Film distins cu Placheta de onoare la Conferinţa internaţională UNESCO Golesti 2014,” Tinerii şi muzeele”

cultura minoritatilorChemarea  muezinului

Moschei din Dobrogea ( operator Geo Tuică)18 august 2014.

( filmări în Moscheea Carol din Constanţa, Geamia Hunkiar şi Moscheea Espahan din MangaliShafran,