Jeni Costachescu

https://leviathan.ro/fascinatia-sticlei-din-romania-la-marea-sarbatoare-a-targului-international-de-arte-si-mestesuguri-de-la-ierusalim-de-cleopatra-lorintiu/?fbclid=IwAR1Rs2Nzvlt1lSqwbhO7hP8KelLsVDrdB08ijxbv7_Nbr25OyK0niZ-JNKo

 

Într-o simfonie de culori și o cavalcadă de imagini surprinzătoare, Târgul Internațional de arte și meșteșuguri din Ierusalim (la Khutsot Hayooster, ediția a XLIV-a, 12 – 24 august 2019) adună participanți din peste 30 de țări și mii de vizitatori din toată lumea. E o sărbătoare de două săptămâni a armoniei, o sărbătoare faimoasă la care România a luat parte și în acest an prin invitata ICR Tel AvivFascinația sticlei”, adică plasticiana Jeni Costăchescu, care ne-a reprezentat exemplar.

Sticlăria, meșteșug străvechi, e mai rar reprezentată în asemenea manifestări de amploare, adevărată desfășurare de forțe a Primăriei Ierusalimului și a Centrului de arte și meșteșuguri ”Khutsot Hayotser”, din pricina dificultăților inerente legate de deplasarea obiectelor, de fragilitatea lor și nu o dată de greutatea exponatelor. Trecând peste toate astea, Jeni Costăchescu a prezentat un stand de excepție: de gust rafinat și adaptat la specificul locului, în fața căruia copii și adulți se buluceau, familii întregi petreceau clipe cu bucuria descoperirii obiectelor-clepsidre și bijuterii, obiecte ce purtau motivele de pe iile românești, globuri și recipiente decorative din sticlă termorezistentă cu aplicație de aur, obiecte decorative de o varietate încântătoare. Sigur că eram obișnuiți cu lucrările de mari dimensiuni ale plasticienei (însoțită de astă dată la stand de sticlarul artizan Veniamin Moisincu), cu enormele platouri din sticlă groasă, cu corpurile de iluminat sau obiecte de decorații interioare, cu seriile ei impresionante de pictură sacră pe sticlă, unele din ele luminând în bisericile și catedralele din România, sau cu impresionantele serii de artă islamică, considerate un efort plastic și cultural unic chiar de comentatorii culturii arabe actuale.Acum, sub oblăduirea unei menore din sticlă, Jeni Costăchescu a desfășurat un evantai de obiecte și culori, neuitând să așeze pe cei doi versanți ai standului două obiecte reprezentative din arta sacră creștină și islamică. A fost ca o pledoarie subtilă, neostentativă și profundă, care nu a trecut neobservată, o pledoarie artistică pentru înțelegere și confraternitate, un gest artistic făcut de românca noastră la Ierusalim, centrul spiritual al lumii de ieri și de azi.

Pălării din Panama și artizanat din Ghana, țesături din Ucraina și bibelouri din Sri Lanka și Ethiopia, coșuri din Madagascar, obiecte din Bolivia, Brazilia, Guineea, Ecuador, Ungaria, Cehia, Nepal și Columbia, din China, Israel și Uzbechistan, din Kârghistan și Ungaria ori Rusia, și din atâtea locuri insolite. Totul într-o atmosferă de vară, cu mii de oameni veniți să guste bucate din zecile de chioșcuri etalând gastronomii diverse, să participe la concerte gigantice de muzică rock și pop sau la happeninguri inspirate din culturile lumii.

Luminile Ierusalimului îți rămân în minte și la fel, fața aceasta încurajatoare a prieteniei și partajarea pasiunii pentru meșteșuguri, pentru artele decorative, pentru armonie prin apropierea de arte.22 august 2019, Ierusalim

 

Un traseu artistic original.

Pentru Jeni Costăchescu, pasiunea pentru sticlărie reprezintă deja un pariu pe viaţă.

Orgoliul de a stăpâni magma, materia inandescentă,de a-i impune o formă şi de a o înălţa la rang de artă surprinzătoare sau de obiect util dar înnobilat de frumuseţe sau mister, este deja o prioritate. Şi asta, pentru o viaţă cu un parcurs total atipic.  photo_jeni_costachescu_1Absolventă de facultate politehnică, cu specialitatea transporturi,autovehicule rutiere,iubitoare de artă, capabilă să coaguleze energii în scopuri nobile, în speţă în domeniul non guvernamental, ea a debutat în afaceri cu curaj şi impetuozitate încercându-şi cu succes forţele în lumea tricotajelor, a creaţiei vestimentare, a modei.

Poate din această căutare a frumosului dar şi dintr-un impuls de provocare şi originalitate a apărut acest vis al „creaţiei în sticlă” care înseamnă până la urmă un demers dur la capătul căruia rămâne o relaţie anume cu lumina, cu umbra, cu transparenţele şi opacităţile, cu albul şi negrul, cu culoarea şi nuanţele, o expresie tradusă în materie a paradoxurilor gândirii şi emoţiilor.Visul creaţiei în sticlă a apărut către anul 2000 dar eu cred că el exista undeva, în străfundurile iluziilor şi viselor din lumile tainice ale câmpiei Călăraşilor, din amurgurile roşii şi purpurii, din griurile nesfârşitelor colburi ale sudului, din albastrul stins în nori pufoşi al cerului deasupra luncii Dunării.

Cert este că la un moment dat Jeni Costachescu schimbă tot, îşi schimbă traseul de viaţă şi iat-o, precum voincul din poveste, într-o încleştare pe viaţă şi pe moarte, învaţând tainele sticlei, lucrând ea însăşi la cuptor, în echipă, creând modele peste modele şi participând efectiv la realizarea lor, într-un efort de originalitate şi creaţie care impresionează.

Efortul a fost susţinut cu tenacitate de studii de specialitate în domeniul artelor plastice şi decorative (sticlă) şi în cel al teologiei ortodoxe (artă sacră) care i-au conferit uşurinţa de a transpune în sticlă concepte originale de esenţă sacră şi de a aborda segmentul artei monumentale (mozaic, vitraliu).jeni_costachescu_larmes_verre_1

Şi toate obiectele create de ea : platouri în care culorile se îmbrăţişează surprinzător, vaze enorme sau boluri minuscule, candele impresionante cu pictură bizantină sau suporturi de lumânări cuminţi, inscripţionate cu versete din Sfânta Scriptură, obiecte de birou capabile să ne facă sa surâdem, amalgamuri de fire de sticlă complicate, grupuri tematice în care valenţele sticlei sunt sunt utilizate în totalitate, impun prin perfecţionism, prin frumuseţe limpede şi prin puritate.

Icoanele bizantine realizate pe forme de sticlă suflată la ţeava,manual,(pictate pe foiţă de aur sau argint) impresionează prin originalitatea şi echilibrul compoziţiei .

Mesajul, scrierea, înţelepciunea islamică sunt transpuse pe aceleaşi forme de sticlă, acoperite cu foiţă de aur sau argint,şi care taie suflarea cunoscătorilor şi credincioşilor musulmani şi înfrumuseţează diverse spaţii publice sau private din Orient.

Privindu-i opera în integralitate, frapează faptul că forţa, lumina interioară a credinţei par impulsul interior al artei sale căci aproape fiecare grup de piese conţine cel puţin un obiect de esenţă şi utilitate sacră.

Acest concept plin de generozitate se şi exprimă prin sintagme pline de sensuri : Lumina credinţei. Căci această alăturare : Lumină din lumină – cu descindere din lumea creştinătăţii -şiLuminile Islamului imagine_ galerie_ jeni_costachescuse vrea a fi deopotrivă o deschidere către lume,un proiect generos de dialog, de întâlnire şi toleranţă reciprocă, de ascensiune pe drumul înălţării prin spiritualitate.

Un dialog prin religie, o înălţare a gândului care să trezească emoţie, să încânte, uneori să provoace la reflexie dar şi să îndemne către meditaţie şi rugăciune, ca în cele din urmă să pledeze pentru toleranţă reciprocă, frăţietate,înţelepciune şi har.

Pariul artistei Jeni Costachescu este departe de se fi terminat.Cauta,iscodeste, se framanta,gaseste…

Ea este în plină evoluţie, încercând într-o lume economică complicată să lase Arta să vorbească. Îi doresc curaj si putere !

(Un alt text dedicat plasticienei Jeni Costachescu, a fost publicat de Cleopatra Lorintiu in cartea “O lumina suplimentara”,editura Muzeum ,2002 sub titlul ” Sa traiesti viata ca pe o provocare continua”; pg 175)