Despre carti

”Vraja prozei scurte, la Haifa”

https://leviathan.ro/tag/cleopatra-lorintiu/

Cărţile autorilor israelieni de limba română sunt o dovadă continuă de fidelitate faţă de un epos structural românesc, fără îndoială, dar şi o nevoie de mărturisire fluidă. Prozatoarea Francisca Stoleru îşi reuneşte povestirile (1) cu pretextul că ele ar fi fost auzite în trenul de Haifa de o ipotetică doctoriţă navetistă, iar prozele ne captează atenţia printr-o epică de mare naturaleţe.

Cum nevoia de poveste e ceva genuin, consubstanţial, prozatoarea ne aruncă în fiecare povestire într-o lume anume, în viaţa unor personaje pe care ni le înfăţişează în tuşe fruste, având capacitatea excelentelor zugrăviri.

Te acaparează povestea, chiar când e concentrată, condensată şi, proză scurtă citind, te aştepți la o dezvoltare lineară, nespectaculoasă. O proză de bună factură realistă, derulată de scânteia acestui pretext bine găsit al doctoriţei navetiste care colecţionează poveşti, scene de realitate care uneori mai că te trimit cu gândul la reportaj. Temele sunt foarte diverse: tabloul de viaţă al unei familii de ole hadeş veniţi din Rusia, cu toată înduioşătoarea lor încrâncenare (Acordeonul ), pictura atât de frumos zugrăvită a bazarului de vechituri din Haifa şi a flautistului sosit, şi el tot nou venit, încercând să-şi câştige existenţa ca gunoiner şi cântând la colţ de stradă, băiatul ”peste care dă un noroc neaşteptat” (Când îngerii se distrează). Aceste povești de viață te fac să te emoţionezi, ori să te bucuri cumva copilăreşte, solidarizând instantaneu cu soarta personajelor descrise de prozatoare. Deslușesc cumva o apropiere de stilul emoționant al Otiliei Cazimir din cartea de neuitat A murit Luchi…

Și aici, de fapt, e miezul talentului Franciscăi Stoleru (autoare premiată de Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română), prozatoare cu har, mereu atentă la poveşti, semnificaţii, întâmplări şi sensuri dintr-o realitate israeliană pe care ne-o înfăţişează cu naturaleţe. Se degajă din povestire o înduioşare, o înţelegere omenească profundă, o compasiune blândă care ţi se cuibărește în suflet şi te cucereşte, urmărind poveştile de viaţă ale unor oameni care şi-au schimbat la un moment dat traseul, viaţa, calea, optând pentru aliya, pentru stabilirea în Israel.

Nu e o perspectivă triumfalistă, ci una de-o profundă umanitate. De aceea şi cucereşte. De aceea te şi face părtaş la emoţiile şi zbaterile acestor oameni. Într-o frumoasă cronică, criticul Ioan Holban spunea despre Francisca Stoleu că ar fi ”Șeherezada din Haifa”. E frumos spus.

Dincolo de umor, de nostalgie și înduioșare, Francisca Stoleru atacă un subiect imposibil de conturnat de către orice scriitor israelian. Oroarea deportării din timpul Holocaustului este ceva consubstanțial scriiturii autorilor de limbă română din Israel. Tragedia este evocată de astă dată prin ochii unui personaj care îți frânge inima: copila aflată la vârsta inocenței și care sub vraja unei scurte iubiri aduce pe lume ea însăși un copil, dar se trezește captivă în convoaiele de deportați, în arcanele morții. Și care, până la bătrânețe, păstrează păpușa de cârpă a fetiței sale pierdute.

Temă de mare dificultate, prezentă în mii și mii de texte de literatură, iată că Holocaustul este și subiectul unei proze decente și impresionante semnate de Francisca Stoleru.

Nu eu sunt cea care poate califica sau evalua literatura autorilor de limbă română din Israel. Faptul că doresc să punctez chiar și prin propriile mele notații reușitele lor literare vine și din nevoia stringentă de a afirma că această producție literară contează, este făcută cu pasiune, devotament și de foarte multe ori, cu talent.

Tel Aviv, 7 ianuarie 2020

________

(1) Francisca StoleruGlasul roților de tren”, Iași, Editura 24ORE, 2019.

Prezentarea cărţii Veronicăi Rozenberg la ICR Tel Aviv

Când am prezentat cartea „Procesele economice ale funcţionarilor evrei din comerţul exterior 1960-1964” a dnei dr.Veronica Rozenberg,care reprezintă şi teza dumneaei de doctorat (susţinută în ebraică,la Universitatea Haifa,iar cartea tradusă în română)mi-am dat seama că plonjăm în investigarea unei perioade post staliniste( întunecată,a planurilor malefice,a iţelor trase şi a proceselor politizate) prin intermediul unui studiu  de multidisciplinaritate: economie, istorie şi drept laolaltă, graţiei trudei de ani de zile a cercetătoarei, care reuşeşte cu obiectivitate şi acribie să analizeze şase procese intentate unor funcţionari superiori din întreprinderi de comerţ exterior din anii şaizeci, între care majoritatea erau de etnie evreiască. Cartea aduce ofrandă memoriei tatălui cercetătoarei, Adalbert Rosinger, fost director in comerţ exterior şi arestat în 1961. Cu participarea autoarei, a prof.Rafael Vago de la Universitatea din Tel Aviv ,dr.Lucian Zeev Herşcovici de la Biblioteca Naţională a Ierusalimului şi cu o excepţională interactivitate a celor prezenţi la lansare, cred că am petrecut o seară cel puţin deosebită la cafeneaua românească a Institutului Cultural Român Tel Aviv. Dar acum dincolo de toate cuvintele care s-au rostit şi de bogăţia d einformaţii şi idei care pur şi simplu făceau explozie în seara de 26 iulie , cartea aceasta e de citit. E de admirat seriozitatea cu care e analizat momentul, fenomenul, epoca perioada prea puţin cunoscută din post stalinim în care pornind de la ceva concret , s-a reuşit marginalizarea unor minţi luminate şi a unor valori din economia românească.”

https://leviathan.ro/vraja-prozei-scurte-la-haifa-2-povestiri-de-madeleine-davidsohn-cronica-literara-de-cleopatra-lorintiu/?fbclid=IwAR3WHzNzNghymQ9m0zy9VBbz7tbQulEavjMKBL-mEbqT3jfblbPS-lFduzo

 

Cartea săptămânii / o rubrică  de Cleopatra Lorintiu din emisiunea Convieţuiri , TVR1( 2016-2017)

Cleopatra Lorintiu prezentând cartea despre istoria sefarzilor în România

1.Istoria comunităţii sefarzilor din România, într-o carte de excepţie: Personaje şi poveşti din Bucureştiul sefard de dr. Anca Tudorancea Ciuciu şi dr. Felicia Waldman.O poartă deschisă către o lume despre care se ştie prea puţin. Evreii sefarzi au fost deschizători de drumuri în finanţe şi editarea cărţilor, în medicină şi bănci. Pe lângă traseele şi destinele unor personalităţi remarcabile precum editorul Leon Alcalay, cartea urmăreşte şi traseul unor oameni obişnuiţi , drumul lor de la Constantinopole la Constanţa , împământenirea lor şi contribuţia la dezvoltarea sistemului financiar bancar din Romania .vezi minutul 36 la linkul emisiunii difuzate în 30 noiembrie 2016 pe TVR1 https://www.youtube.com/watch?v=ybB7IsgzMbw

La Hotel Continental Bucureşti,filmare pentru documentarul “Bucureştiul sefard” echipa TVR emisiunea Identitati 20 ianuarie 2017

http://www.tvrplus.ro//editie-convietuiri-504579

Cleopatra Lorintiu si Felicia Waldman .Filmari pentru “Bucureştiul sefard”20 ianuarie 2017

Jurnalul lui Mihail Sebastian.O carte pe săptămână. in emisiunea Convieţuiri a TVR1 , producători Mihai Alexandrescu si Anca Marchidan

Cleopatra Lorintiu la Biblioteca Naţională a României prezentand cartea “Rigas Velestinilis şi Ţările Române”

3.RIGAS Velestinilis si Tările Române “, album editat de editura Omonia. Prezintă dr. Georgeta Filitti si coordonator Elena Lazăr. Biblioteca Naţională a României , 11 ianuarie 2017.”Cartea pe care am ales-o la rubrica mea din emisiunea Convieţuiri, este de fapt un somptuos album scos de Editura Omonia : Rigas Velestinlis şi Ţările Române.Despre eroul albumului prezentat, Nicolae Iorga spunea :« Grecii îl cunosc ca pe un idealist, ca pe un vizionar şi un martir.A cântat cel dintâi noul ideal naţional elin şi a suferit pentru dânsul, plătind cu viaţa, credinţa lui fierbinte.”

Din seria, Invitaţii mei la” Cartea săptămânii.

5.Baki Ymeri, poet şi traducător.

Baki Ymeri, poet român şi albanez, traducător pasionat , artist „open mind”, îndrăgostit de literatură şi trăind în spiritul prieteniei,al solidarităţii întru literatură, publică o carte de versuri plină de sensuri şi ecouri traco-ilirice. Cu atâtea rezonanţe şi ecouri dintr-un trecut, din matricea noastră comună, dintr-un fond de limbă şi de sentimente. „Regina sufletului „ prezentată la rubrica „Cartea săptămânii”, din 9 noiembrie 2016 pe TVR1.”Ce vorbe am găsit pentru a-l prezenta( pe foarte scurt !) pe Baki Ymeri, puteţi asculta pe linkul emisiunii Convieţuiri de azi 9 noiembrie ,TVR1 sub titlul „Cartea săptămânii”,la  minutul 79′:dar şi confesiuni de-ale poetului român şi albanez, traducător neobosit, el însuşi poet de emoţie şi identitate, coborând din vremuri traco ilirice într-un Bucureşti complicat, în care el e interesat exclusiv de poezie !”

eu-prezentare-baki

Cleopatra Lorintiu , Biblioteca Nationala a Romaniei, prezentandu-l pe Baki Ymeri, octombrie 2016

generic

6.Iulia Deleanu: Educaţie particulară.Prozatoare de vocaţie , atentă observatoare a vieţii de zi cu zi, Iula Deleanu rememorează pagini de viaţăîn care obieceiurile comunitare sunt relatate cu talent şi acribie. 

scriitoarea Iulia Deleanu în emisiunea pe care Cleopatra Lorinţiu i-a dedicat-o la TVR ,Convietuiri, producător Mihai Alexandrescu

7. Traduceri de Adam Puslojic în limba sârbă: Arghezi şi Bacovia .Lansarea volumelor a avut loc la Biblioteca Academiei Române în prezenţa academicianului Eugen Simion, a actorului Ion Caramitru şi a unui public alcătuit din literaţi.A participat şi Dora Stănescu, cea care a fost muza şi soţia poetului Nichita Stănescu

 

Cleopatra Lorintiu si Dora Stănescu,2016 la lansarea cărţilor poetului Adam Puslojic.

8.”Alexandru Safran.Rezistenţa spirituală” de Carol Iancu


Într-o Românie intrată sub raza influenţei bolşevice, cine să se mai ostenească să recunoască meritele Rabinului şef Alexandru Safran ? Revenit dintr-o vizită în Statele Unite, acesta aduce ajutoare pentru toţi, după foametea care zguduise România, pentru toţi, nu doar pentru evrei. La puţin timp după asta, Alexandre Safran, Rabinul şef al României, prietenul Regelui, e nevoit să plece din ţară, chiar în preajma abdicării Regelui Mihai. Prea puţin s-a vorbit despre rolul acestui mare evreu, român, european.Un interviu evocator cu acad. Carol Iancu (Montpellier).„Dernière personnalité juive pro-occidentale en fonction…le Dr Safran était extrêmement populaire dans la communauté juive, qui le considérait comme un savant, un courageux défenseur de sa cause,auquel elle doit en grande partie l’aide accordée par le Joint dans après -guerre…L’élimination formelle du Dr Safran… semble avoir cause un choc profond chez les Juifs Roumains” (Rapport du 24 juin 1948 de Rudolf E. Schienfeld , ambassadeur des Etats Unis a Bucarest )

https://www.youtube.com/watch?v=NaSNeOzGpcY&t=14s

9.”Tabloul absolvenţilor ” de Mircea Gelu Buta 

Mircea Gelu Buta este medic şi scriitor, a publicat multe lucrări de restituire istorică .A făcut din restituirea memoriei o adevărată profesiune de credinţă . Cartea publicată de curând ,Tabloul absolvenţilor,pleacă de la amintirile unui licean din Bistriţa, şi este plină de nostalgia rememorării.O sursă de informaţii în acelaşi timp despre convieţuirea diverselor etnii într-un oraş polimorf,poliglot,multicultural cum este burgul transilvănean, Bistriţa.

Despre cărți…la InstitutulCulturalRomân,TelAviv(2018-2020)

Cleopatra Lorintiu prezentând cartea Veronicăi Rozenberg la ICR Tel AViv

Despre seara literară dedicată cărților unor autoare israeliene de limbă română, poeta Adina Rosenkrantz si prozatoarea Madeleine Davidsohn, nu am postat până acum nimic pe pagina de fb doar din pricină că au existat multe postări și fotografii puse de alții și din motivul, zic eu întemeiat, că prefer să semnez texte de critică sau note de cititor despre aceste cărți, în alt context,nu doar într-unul strict evenimențial. Totuși o anumită relatare acidă la adresa mea apărută în presa locală, ce denotă doar neînțelegerea rolului unui manager cultural (care nu e defel un arbitru între diverse persoane aflate în ringul adeversității temporare sau permanente) mă face să așez și eu câteva fotografii aici din seara pe care eu am animat-o și care a fost după părerea mea densă, vie, fermecătoare de fapt și la finalul căreia am și făcut o fotografie cu două doamne de demult care se apropie de fericita sută de ani, Biti Caragiale și Maria Găetan Mozes,doamne pe care le știu și eu de vreo 45 de ani…


Scriitori israelieni față în față cu cititorii lor.Au fost prezentate volumele ”A patra fiică” de Madeleine Davidsohn (Editura Hasefer, 2019) și ”Râvnesc la o lume” de Adina Rosenkranz-Herscovici (Editura Saga, 2019). Autoarele fac parte din Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) și sunt membre marcante ale comunității românești din Israel.Au vorbit despre cărți, cu profesionalism și farmec : Stiubea Ion și Adrian Grauenfels – ‎à ‎ICR Tel Aviv – המכון הרומני לתרבות‎.‎


M-am bucurat de seara de excepție de ieri, a fost o lansare memorabilă : „O istorie a evreilor din Galați – file de cronică de la începuturi până la marea emigrare” de Lucian-Zeev Herșcovici și Violeta Ionescu( Editura Hasefer).Extrem de densă și beneficiind de intervențiile unor somități precum istoricul și arheologul Silviu Sanie și universitarul israelian Rafael Vago.Autorul,dr.Lucian-Zeev Herșcovici a făcut încă odată dovada excepționalității sale ca istoric și om al cărții, în fața unei săli care l-a urmărit cu nesaț.