Cleopatra Lorințiu se prezintă publicului sub mai multe faţete :scriitoare – poetă, prozatoare, autoare de literatură pentru copii, jurnalistă,scenaristă şi realizatoare de televiziune…Această pagină de prezentare vă direcționează spre alte pagini din cadrul acestui website de prezentare, în care sunt înfățișate mult mai multe informații despre fiecare din aceste aspecte ale vieții și carierei sale.Poate fi înțeles de fapt ca un fel de ”cuprins” al acestui website.

Cariera ei include, deopotrivă, un traseu de diplomat, de editor,de redactor  și un interes constant și declarat manifestat faţă de geopolitica,organisme non- guvernamentale şi think thank-uri.

Parcursul ei este atipic şi include jurnalismul pentru presa scrisă şi pentru radio dar şi experienţa de realizator de televiziune de mai bine de douazeci de ani, ca autor de emisiuni culturale sau politice, documentare artistice, între care, cele despre Brâncuşi (Hobiţa, o stare de spirit) StefanAugustinDoinaş,Ion Vlasiu,Romulus Vulcanescu,Ion Salisteanu,Florentina Mosora,Marina Krilovici,PalatulBrancovenesc de la Mogosoaia,Manole Filitti , balerinul si coregraful  Gabriel Popescu ,sculptoriţa Gabriela Manole Adoc,  inventatorul Apilarnilului ,apicultorul și jurnalistul interbelic Nicolae V.Ilieşiu ,renumitul botanist și farmacolog  Ovidiu Bojor,chirurgul Dan Gavriliu, profesorul și scriitorul  Tudor Opriş,sau seria de documentare “Luminile Islamului”,”Poveşti întreţesute ” , i-au adus satisfactii personale, câteva premii, distincții și recunoașteri publice (Premiul APTR -Asociația Profesioniștilor de Televiziune, premiul Eco Tour pentru documentar și portret cinematografic, premiul ”Pace și Dialog” Decernat de ADVU,premiul Naji Namaan pentru întreaga operă,distincția de ”Cavaler al Limbii Române , in Israel  acordata de ASILR ,medația ”Recunoștnța evreiască”ș.a.)Seria de emisiuni Identităţi TVR2  dedicate personalităţilor lumii iudaice româneşti s-a concretizat în 14 titluri de filme între care „Rezistenţa spirituală-Alexandru Safran„, a reprezentat proiectul ei de suflet.https://cleopatra-lorintiu.net/identitati/

Unele emisiuni sunt o datorie de memorie, de suflet : evocarea poetului Gheorghe Tomozei 1936-1997( care i-a fost nu numai prieten ci şi soţ, în anii optzeci), portrete literare cum cel dedicat lui Benjamin Fondane ( Barbu Fundoianu ),Restituiri preţioase,rememorări,mărturisiri,sau file de călătorie, un carnet de voyage personal şi nuanţat fie că e vorba despre Iordania,Chicago, Libia sau Maroc.

Evocarea din pagini de ziar sau de carte, fie că e vorba despre autori dispăruţi pe care a avut şansa să îi întîlnească,precum Cella Serghi, de personalităţi internaţionale din diferite domenii precum François Fejtö sau Adel Murad , de pagini scrise despre arte şi artişti se adaugă sutelor de articole publicate în jurnale: unele de ele pe care le-a fondat ea însăşi precum Suplimentul de cultură Ecart.

Oameni deosebiţi, destine de excepţie, locuri neobişnuite sau excepţionalităţi ale patrimoniului, poveşti deosebite şi-au găsit loc în emisiunile,interviurile tv , articolele, reportajele documentare semnate, alcătuite cu o pasiune care i-a adus multe gânduri bune din partea telespectatorilor.

Există un numitor comun al acestui traseu atipic, un fir de legătură, o constantă, o dominantă predilectă : respectul pentru valoare,câteva convingeri păstrate intacte şi o formă de idealism pe care şi-o recunoaşte de obicei, cu umor. Cărţile scrise de ea( comentate în cronici elogioase de critici   de prestigiu) au  apărut, nu de puţine ori, după bătălii de uzură cu cenzurile unor vremuri : aproape douazeci dintre ele au fost publicate, altele au rămas prin sertare, rescrise, în patru, chiar cinci variante, precum romanul Abandon,considerat prin 1984 de cenzura vremii drept« deranjant, trist şi incitator » amendat constant de vigilenţa repetatelor comisii de cenzură, roman care, până la urmă, nu a mai văzut lumina tiparului şi din care s-au publicat doar fragmente în periodice.

Televiziunea a devenit o provocare odată cu ideea de a face o emisiune pentru românii din străinătate. Începutul anilor 9o erau încă marcați de timiditate și chiar de mefiență în comunitățile românești din Occident.A fost una din primele ei idei jurnalistice, aceea de a se apropia de cei care plecaseră din țară, de nevoie, din rațiuni politice sau economice sau pur și simplu din curiozitatea firească de a vedea lumea largă, de  încerca altceva.

După ce trimite (prin bunăvoința unor persoane de la compania tarom care făcea zboruri  în acea parte de SUA) o casetă vhs conținând un filmuleț făcut de ea despre București și despre Muzeul Satului, filmate de un coleg,  Tiberiu Mocanu, contra cost, obține acceptul tehnic al Canalului etnic din Chicago de a deveni producător pentru o emisiune de o oră în limba română, transmisă în zona Michigan-Illinois.Totul era cumva, artizanal, un fel de sticlă cu mesaje aruncată în oceanul întîmplării. Și totuși au urmat doi ani fascinanți.

Aşa a devenit realizator şi producător independent  pentru o emisiune creată și produsa de ea, « Suflet românesc »destinată comunităţii românilor Chicago transmisă pe acel canal Canalul 32 Illinois.(1992-1994)

După această experienţă americană, Cleopatra Lorinţiu se implică într-o instituţie de stat ca Televiziunea Română, post public,(TVR) în ideea creării unui canal destinat diasporei. În emisiuni de televiziune, în scurte crochiuri, interviuri, reportaje literare, portrete de personalităţi sau « puncte de întâlnire» total neconvenţionale, Cleopatra Lorinţiu a presărat metafore, sens poetic sau ludic, mesaj umanist şi încredre în valori culturale perene.

Reporter pentru presa scrisă, radio sau tv, în locuri insolite din Romania sau în lume (Italia, Austria, Belgia, Olanda,Libia, Marochttps://cleopatra-lorintiu.net/maroc/ ,SUA,) Danemarca,Franţa,Germania, Polonia, Cehia, Ungaria, Moldova,Israel,Iordania,https://cleopatra-lorintiu.net/indeditiordania/ EmirateleArabe Unite, Thailanda, China, Coreea de Sud,Libia https://cleopatra-lorintiu.net/libia/) Cleopatra Lorinţiu a reunit uneori impresiile sau interviurile între coperţile unor cărţi. De la cronica silitoare, de jurnalist obişnuit cu munca de zi cu zi, pe varii domenii, de la film, arte,teatru, balet,televiziune, radio, artă plastica, muzică, la interesul pentru literaturile lumii , de la articole de politică internaţională la cele de cunoastere ştiinţifică, scrisul la ziar a fost vreme de câteva decenii, o pasiune.Aşa cum declară şi în multe din interviurile acordate.

https://www.youtube.com/playlist?list=PLK5cipRa92iUbXVxYiDd4LtmH1soS6__w

Ingrijirea de ediții,restituiri,memorialistică(scurte întâlniri! ) sau prefațarea cărților unor autori , completeaza o activitate densă. Rămâne aceasta ca o irosire de tinereţe, o lecţie necesară pentru a învăţa mai mult despre artă şi despre cei ce-o slujesc.

Interesul pentru cauze propuse de non guvernamental sau timpul petrecut ca diplomat român la Ambasada României la Paris, pasiunea pentru politica internaţională, pentru geopolitica lumii arabe in special, participarea la evenimente internaţionale sau disponibilitatea ca editor, terapiile alternative, relaţiile publice, organizarea de evenimente, pasiunea pentru restituirea unor personalitati trecute în amintire, se adauga la acest traseu aflat în plină evoluţie.

 

A fost editor fondator la publicația culturală ECART  a Cotidianului Economistul (1998-2002),realizator la Televiziunea Română(1994-2002 și 2006-2018), redactor şef al publicaţiei Zaman in limba română,(până în 2016),  redactor şef al revistei Orizont cultural român arab, iar  în perioada 2018 -2022 a fost consilier diplomatic pentru Ministerul Afacerilor Externe,deputy director la Institutul Cultural Românreprezentanța din  Tel Aviv.

Publicând o nouă carte de proză “Pălăria de pai„, (editura Eikon 2013,ediţia a doua 2014) sau participând la felurite acţiuni culturale, evenimente internaţionale, moderând mese rotunde sau animând departamentul de francofonie şi comunicare al Centrului Cultural român pan arab de la Bucureşti, reprezentantă a Observatoire d’Etudes geostrategiques-Paris,  pentru România ) Cleopatra Lorinţiu se consideră înainte de toate, poetă…

WebSite-ul acesta încearcă să o prezinte sub cât mai multe faţete, cu obiectivitate şi evident, printr-o selecţie a întâmplărilor care i-au marcat cariera.https://cleopatra-lorintiu.net/ong/

Este desemnată Cetățean de Onoare al Județului Bistrița Năsăud ca semn pentru întreaga activitate culturală, socială,cetățenească și a unui efort de peste patruzeci de ani de a face cunoscute locurile și faptele oamenilor din Bistrița Năsăud.

În martie 2016 publică volumul „Scurte întâlniri” la Editura Charmides, o culegere de note, rememorări, interviuri şi eseuri.Parte din aceste rememorări vor fi republicate într-o viitoare ediție ”După amiaza vieții”(Editura pentru Artă și literatură, 2024)https://cleopatra-lorintiu.net/dupa-amiaza-vietii/

https://cleopatra-lorintiu.net/scurte-intalniri/

vezi şi  Imaginaţie şi acţiune.

În perioada  16 mai 2018-16 mai 2022  ocupă funcţia de Deputy Director la Institutul Cultural Român din Tel Aviv, timp în care acordă mult interes recenzării cărților autorilor israelieni de limbă română , volumelor de rememorări și plasticienilor israelieni. https://cleopatra-lorintiu.net/despre-carti/

I s-a decernat  distincția ”Cavaler al Limbii Române” din partea  Asociației  Scriitorilor Israelieni de Limba Română  ”pentru promovarea în Israel a culturii în limba română, susținerea neobosită a acțiunilor de creșetere a vizibilității și sporirea prestigiului României în Țara Sfântă”.

 In 2019 Editura Scoala Ardeleană îi publică o reprezentativă antologie de poezie intitulată Anii scurți.

https://cleopatra-lorintiu.net/antologie

 

In 2021,Cleopatra Lorintiu  este co – autor la cartea de dialoguri ”Despre ce nu se uită”, alături de acad.prof. dr.neurolog Jean Jacques Askenasy(membru din străinătate al Academiei Române).Cartea apare la Editura RAO valorificând astfel lungile discuții cu neurologul israelian cu rădăcini românești, în timpul pandemiei(în această perioadă ocupa funcția de deputy director la reprezentanța din Tel Aviv a Institutului Cultural Român).Se adaugă la această carte,multe alte dialoguri și interviuri cu personalități printre care Arie Landam, Christina Weiss, Richard Armonn, Alexandru Andy,Liana Saxone Horodi, arheolog Silviu Sanie, poeta Marlena Braester, Moshe Itzaki, Menahem Falek și mulți alții, prezentați în cărțile ei ( Benevolenza , Semne de prietenie, Zboruri secrete, După amiaza vieții) https://cleopatra-lorintiu.net/marturisiri/sau apărute  în diferite publicații https://leviathan.ro/author/cleopatra-lorintiu/

https://cleopatra-lorintiu.net/despre-carti/

Benevolenza este o culegere de texte, recenzii și note despre autori, artiști și întâmplări legate de experiența ei culturală în Israelul contemporan. Apărută sub egida ”Contact International”, revista care i-a conferit și un premiu  afcetuos. (Premiul Johannes Kelpius, 2020)https://cleopatra-lorintiu.net/despre-carti/