O săptămână plină de evenimente, întâmplări, întâlniri (1 august-8 august 2022) 

La Rodna, cu serbări medievale, cântece străvechi, Muzeul ” Florian Porcius”, oameni apropiați. Am străbătut drumul de la Bistrița la Rodna alături de părintele poet Ioan Pintea cu Bibliobuzul ”Bibliotecii Județene George Coșbuc”, ne-am întâlnit cu oameni dragi, poeți, memorialiști, scriitori ( ca de pildă Olimpiu Nușfelean, Menut Maximinian, măiereanul Ioacob Naroș, autorii Dan Popescu și Gherasim Domide și câți alții despre care voi povesti într-un text viitor. Acum scriu sub bucuria caldă a zilei plină de semnificații și de prietenie.

Am crezut că în acest an ziua Schimbării la Față mă va prinde pe Muntele Tabor, iată că m-a fericit această zi într-un loc de autenticitate și credință, pe Valea Someșului, dăruită cu bucuria felului în care m-au primit, m-au întâmpinat rodnenii.

Mă întreabă cineva care este motivarea entuziasmului meu deosebit în fața Expoziției de la Muzeul Etnografic și al Mineritului din Rodna, dedicată personalității lui Florin Porcius.

Cu adevărat am fost încântată și am apreciat efortul rodnean, mai cu seamă al doamnei Grapini întâi pentru că eruditul , pornit dintr-o familie de țărani săraci , a reușit să ajungă cu tenacitate dar și modestie pe o culme a științei românești într-o vreme complicată, când pentru învățământ și știință trebuia să fii și dăruit dar și să poți să te sacrifici.

După un parcurs presărat cu eforturi deosebite, plecat din Rodna, învățând la Cluj, Blaj și apoi la Viena cum cerea epoca, revenit în învățământ pe locurile natale și devenit pretor și subprefect la Rodna, în străvechiul ținut ,Rodnensis între1865-1878 avea să creeze cea mai de seamă lucrare a sa „Flora Fanerogamă” scrisă în limba latină care cuprinde peste 1419 specii de plante, întocmind în acelaşi timp şi un enorm ierbar cu numeroase exemplare din fiecare specie.

Toți cei care sunt astăzi atenți și sensibili la lumea plantelor merită să își amintească că Florian Porcius e unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti şi străine, descoperind plante noi care, în ştiinţa europeană îi poartă numele: Draba carinthiaca, var. Porciussi, festuca Porcii (o specie de păiuş din munţii Rodnei), Hieracium Porci (Vulturica), Saususurea Porcii şi Thymus Porcii (un soi de cimbrişor ),o specie nouă de trifoi ”Trifolium Rodnense Porcius” şi altele precum Centaurea carpatică, Pulmonaria dacica (popular Crucea pământului ).

Porcius din Rodna există pentru mereu în terminologia botanică universală și orice dicționar și orice învățăcel e purtat preț de o clipă prin intermediul acestei terminologii pe Valea Someșului..

Păi cum să nu mă entuziasmeze onoarea pe care astăzi i-o acordă concetățenii lui care nu l-au uitat.

***